Realizat în mai 2017, studiul a fost lansat în premieră abia acum, la solicitarea comanditarului, organizația Friedrich Haumann STIFTUNG. Documentul conține două studii - „Mass-media din Republica Moldova. Jurnalismul de investigație”, realizat de IMAS, și „Piața mass-media și jurnalismul de investigație din Republica Moldova”, semnat de jurnalistul RISE Moldova Ion Preașcă.
Directorul Reprezentanței din Europa de Sud – Est a Fundației Friedrich Naumann pentru Libertate, Daniel Kaddik, prezent la lansarea studiului, a declarat că este foarte problematic faptul că 80% din participanții la focus-grupuri au susținut că mass-media este controlată politic: „Dacă piața de media locală este controlată de o persoană sau de un grup de persoane avem o problemă. Dacă acest mogul media este și o personalitate politică proeminentă și este și președinte de partid din nou avem o problemă. Dacă intră acolo și președintele Parlamentului, iar avem o problemă. Din fericire, există un vaccin împotriva influențelor politice asupra mediei. Acesta se numește jurnaliști independenți, curajoși, care fac investigații”, a menționat Daniel Kaddik.
Despre importanța jurnalismului de investigație a vorbit și ambasadoarea Germaniei la Chișinău, Julia Monar, care s-a arătat îngrijorată de viteza cu care sunt răspândite știrile false. „Mă sperie aceste mesaje, știri false despre Europa, despre Germania. De exemplu, precum că un anumit candidat va aduce din Germania mii de refugiați în Republica Moldova”, a afirmat Julia Monar. Potrivit diplomatei germane, într-un an electoral este foarte important ca publicul să cunoască percepțiile cetățenilor asupra mass-mediei.
Încrederea în mass-media – la cote reduse
Datele colectate de IMAS în lunile aprilie și mai 2017 arată că 46% dintre intervievați care susțin că au citit în ultimul timp cel puțin un material elaborat de media specializată pe investigații consideră că investigațiile se fac numai la comandă politică, iar 42 la sută – că ele sunt finanțate de opoziție. „O astfel de percepție își poate avea cauza în impresia generală din țară, formată în ultimii ani, că instituțiile de anchetă acționează selectiv, deci, la comandă, inculpându-i doar pe „neprietenii” guvernării. În același timp, această apreciere are legătură cu o altă percepție cu serioase temeiuri reale – jurnaliștii scriu ceea ce le cer patronii, care, la rândul lor, au interese inclusiv acela de a-și discredita, prin intermediul presei, adversarii”, constată cercetarea IMAS.
În studiu au participat patru focus-grupuri, două dintre care cu cititori de investigații jurnalistice, unul combinat și unul cu persoane care nu citesc investigații jurnalistice.
Majoritatea respondenților au fost de părerea că sursele media din țară le insuflă puțină încredere și au pus la îndoială, în special informațiile din domeniul politic.
Printre sursele în care au încredere, participanții la focus-grupuri au numit Realitatea.md, Liber TV, Unimedia, Pro TV, Ziarul de Gardă, RISE Moldova și Moldova 1, acestea fiind percepute ca independente și având angajați profesioniști, care-și fac bine munca.
Totodată, în categoria surselor în care nu au încredere, ei au numit Publika TV, Prime, 2 Plus, Canal 3, Jurnal TV, Pro TV, Accent TV și NTV, dar și unele surse pe care le-au indicat, într-un alt răspuns, ca fiind de încredere: Moldova 1 și Pro TV.
O parte din respondenți au susținut că jurnaliștii fac investigații calitative, iar o altă parte au susținut că țara noastră este cu mult în urmă la acest capitol, chiar dacă jurnaliștii încearcă să prezinte informații interesante. Una din cauze fiind monopolul – faptul că mass-media din Moldova este manipulată și controlată de către lideri și partide politice.
Majoritatea participanților au fost de părerea că investigațiile realizate în Republica Moldova nu sunt eficiente și au adus exemplul României unde, în opinia lor, investigațiile jurnalistice au un impact mult mai mare.
Percepția jurnaliștilor de investigație
În cercetarea IMAS au fost relatate și opiniile jurnaliștilor de investigație despre propriul public. Principalul factor al neîncrederii aceștia îl văd în faptul că la unele investigații serioase lipsește reacția adecvată a autorităților.
Jurnalismul de investigație se află în prezent la confluența percepțiilor negative cu cele pozitive, constată studiul. Jurnalismul de investigație este apreciat și pus la îndoială pe fundalul neîncrederii în instituțiile statului.
Autorul studiului „Piața mass-media și jurnalismul de investigație din Republica Moldova”, jurnalistul RISE Moldova Ion Preașcă consideră că în timp ce mass-media din Moldova se confruntă per ansamblu cu o tendință negativă de concentrare în mâinile unor politicieni, jurnalismul de investigație se bucură de un veritabil reviriment, iar existența mai multor grupuri de jurnaliști de investigație influențează pozitiv calitatea materialelor.
Lacune sesizate de experți media
În cadrul sesiunii de întrebări și răspunsuri, sociologul și profesorul de la facultatea de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării a USM, Andrei Dumbrăveanu, s-a interesat de ce în lista preferințelor respondenților nu s-au regăsit și posturile tv rusești, care apar în toate topurile de audiență. Directorul executiv al API, Petru Macovei, a dorit să afle după ce criterii au fost selectați participanții la focus-grupuri. În opinia sa, datele acestui studiu au fost „interpretate nu tocmai corect de către aceasta companie”. Potrivit directorului executiv API, prin acest studiu s-ar fi încercat inocularea ideii precum că jurnalismul de investigație nu este unul de încredere. „De fapt, s-au mai făcut cercetări și în afara acesteia, care arată că jurnalismul de investigație din Moldova are o tot mai mare încredere din partea publicului. Concluziile pe care le arătați încearcă să reducă importanța jurnalismului de investigație”, a menționat Macovei, care nu a exclus că „influența politicului nu este doar asupra mediei, dar și asupra companiilor sociologice”.