Potrivit prevederii anulate, doar trei subiecți puteau obține informații despre cine a depus declarații în baza legii privind „amnistia fiscală”: Autoritatea Națională de Integritate (ANI), Serviciul de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor (SPCSB) și titularii declarațiilor propriu-zise.
În hotărârea Curții se menționează că la examinarea cauzelor privind accesul la informație referitoare la „legea amnistiei fiscale”, Serviciul Fiscal de Stat și instanțele judecătorești vor ține cont de contribuția informației solicitate la o dezbatere de interes public, gradul de notorietate a persoanelor afectate de informația solicitată, conținutul, forma și consecințele publicării informației și altele. „Activitatea economică a subiecților declarării fiscale, care au dobândit bunuri fără a le declara la data prescrisă de lege, nu poate fi considerată o chestiune strict privată și nu poate fi exclusă din sfera interesului public, la modul abstract”, se mai spune în document.
CC a fost sesizată la subiect de Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, la solicitarea organizației Juriștii pentru drepturile omului. Asociația a cerut de la FISC, încă în octombrie 2018, informații de interes public cu privire la numele persoanelor care au declarat voluntar, în perioada 17 august 2018 – 10 octombrie 2018, bunurile avute în proprietate, valoarea lor, suma totală a taxelor încasate la bugetul de stat ca urmare a declarațiilor și lista nominală a contribuabililor care au beneficiat de stimulările fiscale.
Fiscul a refuzat să ofere datele invocând articolul în care mass-media și ONG-urile nu se regăseau în lista subiecților cu drept de acces. Juriștii pentru drepturile omului au contestat răspunsul în instanță, unde a și fost ridicată excepția de neconstituționalitate. Avocatul Vitalie Zamă, reprezentant al asociației Juriștii pentru drepturile omului, a argumentat că prevederea contravine Constituției. „Articolul declarat neconstituțional este nul și ca și cum nu mai există, iar instanța, la soluționarea cazului, urmează să țină cont de criteriile expuse de Curtea Constituțională”, a comentat juristul hotărârea Curții.
Anterior, și Tatiana Puiu, expertă în domeniul legislației mass-media, ne-a declarat că această prevedere din legea amnistiei fiscale se bătea cap în cap cu drepturile presei stipulate în legislația fiscală și limita, astfel, dreptul jurnaliștilor de acces la informații.
Legea privind declararea voluntară și stimularea fiscală a fost adoptată pe 27 iulie 2018 și a intrat în vigoare la data de 17 august. Declararea voluntară a bunurilor s-a încheiat la 1 februarie 2019. Supranumită „Legea amnistiei fiscale”, aceasta prevede posibilitatea declarării acelor bunuri și surse financiare care nu au fost declarate și, respectiv, impozitate anterior, astfel fiind posibilă legalizarea lor.