Ro
En
Рy
Regulament pentru a proteja demnitarii cu averi ilegale?
Directoarea Centrului de Investigații Jurnalistice, Cornelia Cozonac, este de părere că, în general, un regulament care să reglementeze utilizarea dronelor este necesar, pentru că aceasta ține de protecție, siguranța persoanelor și respectarea drepturilor omului. Dar, în opinia jurnalistei, regulamentul AAC este mai mult un fel de scut pentru a proteja demnitarii cu probleme de integritate, îngrădind, astfel, munca jurnaliștilor. „Ceea ce încearcă să facă autoritățile moldovenești este îndreptat împotriva activității jurnaliștilor, în special a celor de investigație, care în ultimii ani au arătat, prin filmări cu drona, proprietăți ale demnitarilor, adesea obținute abuziv. Și asta a nemulțumit demnitarii, care acum încearcă să se protejeze prin elaborarea acestui regulament”, a subliniat Cornelia Cozonac pentru Media-azi.md.
Jurnalista susține că angajații mass-media ar trebui să aibă o mai mare libertate în utilizarea dronelor.
Mai multe momente neclare
La rândul său, jurnalistul de la Asociația Reporterilor de Investigație și Securitate Editorială (RISE Moldova), Nicolae Cușchevici, a formulat mai multe obiecții pe marginea aceluiași regulament. În opinia reporterului, proiectul conține mai multe momente neclare, generale și interpretabile. „Spre exemplu, este interzisă operarea aeronavelor fără pilot ... la o distanță mai mică de 250 m (în toate direcțiile) de la orice tip de mijloace de transport [bicicleta, căruța tot se încadrează aici?! și de ce 250 m, și nu 300, spre exemplu, sau 200?!]; construcții [coliba e construcție?! dar un vagon pe malul iazului?!]; terțe persoane [în raport cu cine?!]; case de locuit [ele nu sunt construcții?!]; obiecte de infrastructură [nici măcar sistemul public de canalizare?!]. Sau este interzisă operarea aeronavelor fără pilot ... deasupra zonelor populate din localități [dar de-asupra celor nepopulate?! și cine și cum stabilește dacă sunt populate?! că Recensământul e una și realitatea e alta...] sau deasupra mulțimilor de oameni (mai mult de 5 persoane) [și dacă sunt 5 persoane care prășesc pe deal?!]”, constată cu nedumerire Cușchevici.
Aviz în zece zile?
Nicolae Cușchevici a criticat și prevederile proiectului potrivit cărora această entitate statală ar trebui să avizeze practic oricare filmare cu drona, iar procedură în cauză, conform propunerilor, se examinează timp de zece zile. „Altfel spus, dacă vreau să merg să filmez cu drona casa unui demnitar, sau pur și simplu o zonă oarecare, merg să depun cerere în care trebuie să indic, sau mai bine spus - să divulg unde am să merg să filmez, să aștept zece zile și, dacă AAC își dă acordul, merg la filmare. Reieșind din realitățile noastre, e ca și cum aș publica un anunț gen: Hei, Ixulescu, peste zece zile merg la mina ta ilegală să filmez cu drona!”, a comentat Cușchevici.
Jurnalistul susține că aceasta clauză derutează și prin faptul că, în jurnalism, nu totul poate fi planificat din timp și deseori apar situații neprevăzute, cum ar fi demolarea unui monument istoric, inundații, incidente etc. „AAC nu a dorit sau a preferat să nu țină cont de faptul că presa lucrează pentru interesul public, iar astfel de prevederi restrictive limitează accesul la informație, din moment ce, în anumite cazuri, doar o imagine generală de sus ne poate oferi un tablou real al unei locații exacte sau zone sau acces vizual în zone în care accesul terestru a fost îngrădit abuziv”, a adăugat Nicolae Cușchevici.
Restricții nejustificabile
Jurnalistul de investigație este de părere că documentul respectiv interzice filmarea practic în orice locație care ar interesa un jurnalist, dacă nu dispune de avizul AAC, deoarece informațiile de interes public sunt legate în mod special de persoane și localități.
Și, tot la capitolul restricții: „Este interzisă operarea aeronavelor fără pilot ... dacă aparatul de zbor fără pilot nu poate fi observat vizual”. Recomandările generale într-adevăr sugerează menținerea contactului vizual cu drona și în mod normal orice operator de dronă face acest lucru, dar situațiile pot fi diferite. Mai mult, cel puțin dronele de ultimă generație pot fi setate să revină singure în punctul de pornire, dacă e cazul, prin urmare, nu e clar motivul care a stat la baza acestei prevederi expres restrictive”, susține Nicolae Cușchevici.
Dronele... obiecte de decor?
Nicolae Cușchevici se arată sceptic în privința utilizării adecvate și complete a dronelor pe viitor de către redacții, dacă proiectul regulamentului va fi aprobat de AAC în această variantă. „La modul real, drona va deveni practic un instrument mai mult de decor pentru o redacție din Republica Moldova (bănuiesc ca ăsta ar fi și substratul proiectului). Drona este utilizată de cele mai multe ori în situații ad-hoc, în funcție de eveniment sau de timpul de afară și nu știu în ce măsură ar mai putea fi folosită cu randament, din moment ce chiar și 10 zile ar fi de ajuns ca o anumita situație de interes public să expire. În rest, va presupune timp pierdut pentru avize și programări de filmări pe care nu ți-e frică să le divulgi apriori unor funcționari de la noi”, a mai spus jurnalistul.
Precizăm că documentul se află la etapa de consultări publice.
