Ro
En
Рy
Atunci când navigați în fluxul de știri, poate fi dificil să decideți care dintre ele sunt adevărate și care sunt false. Trebuie oare să aveți încredere în tot ceea ce vedeți, chiar dacă sursa este o persoană pe care nu o cunoașteți bine? Dacă nu ați auzit niciodată despre autorul unui articol, dar titlul vă pare veridic, așa și este în realitate?
Dezinformarea poate acoperi o mulțime de teme ce variază între cultura pop și politică sau chiar informații vitale, în cazul unei calamități naturale sau al unei crize umanitare. Ea poate apărea ca meme - uri, link-uri și în alte forme.
Știm că majoritatea oamenilor nu doresc să distribuie știri false. De asemenea, știm că oamenii vor să vadă informație corectă pe Facebook, dar ei nu știu întotdeauna în ce surse să aibă încredere. Din această cauză, este dificil să deosebească adevărul de neadevăr.
După un an de testare și învățare, am schimbat modul în care îi avertizăm pe consumatori media atunci când vizualizează știri false pe Facebook. În calitatea noastră - de designer, cercetător și strateg de conținut în această activitate – vrem să vă relatăm despre provocările cu care ne-am confruntat în procesul de elaborare a soluțiilor pentru combaterea dezinformării.
Ce am învățat nou
Acum mai bine de un an, am lansat un șir de schimbări pentru a identifica și reduce diseminarea știrilor false în fluxul de știri:
- Am facilitat raportarea de către utilizatori a informațiilor pe care ei le consideră false;
- Am stabilit parteneriate cu organizații de verificare a faptelor independente, care analizează articolele ce ar putea fi false;
- Am redus distribuirea articolelor de către persoanele care verifică faptele (fact-checker-ii);
- Am lansat o serie de funcții, prin care utilizatorii sunt avertizați dacă au distribuit sau sunt pe cale de a distribui știri false.
Marcajul „Discutabil”, abordarea noastră anterioară față de dezinformare în fluxul de știri
Obiectivul nostru în cadrul acestei cercetări a fost de a înțelege nu doar cum arată dezinformarea în diferite contexte, dar și cum reacționează oamenii la semnalele, care îi informează că ceea ce citesc pot fi știri false. Pentru a include în cercetare persoane din diferite contexte, i-am vizitat pe respondenți la ei acasă, am vorbit cu ei în timp ce-și făceau activitățile zilnice, am realizat interviuri aprofundate și testări de aplicabilitate într-un laborator cu respondenții, cu prietenii lor sau cu persoane necunoscute. În procesul de cercetare am depistat patru modalități de îmbunătățire a metodei inițiale cu marcajele „Discutabil”:
- Marcajele „Discutabil” duceau la pierderea informațiilor critice: Chiar dacă acest marcaj avertiza că fact-checker-ii au verificat articolul, oricum era dificil de a spune ce anume era fals. Erau necesare prea multe click-uri, ceea ce îi împiedica pe oameni să vadă ce spuneau fact-checker-ii despre știrea în cauză.
- Marcajele „Discutabil” puteau provoca rezultate nedorite: Am aflat că demascarea dezinformării este dificilă. Faptul că o informație este etichetată ca „falsă” sau „discutabilă” nu înseamnă neapărat că putem schimba opinia persoanei despre veridicitatea ei. De fapt, unele cercetări sugerează că limbajul categoric (de ex. un semn de avertizare) pot provoca rezultate nedorite și pot consolida și mai mult convingerile formate.
- Marcajele „Discutabil” impuneau existența a cel puțin doi fact-checkeri: Aceste marcaje se aplicau doar după ce doi fact-checkeri terți stabileau că un anumit articol este fals, deoarece ele erau un semnal vizual puternic și noi vroiam să avem un standard înalt pentru aplicarea acestuia. Necesitatea de a avea două calificative „Fals” reducea capacitatea noastră de a oferi un context adițional și, de multe ori, nici nu o făceam. Acest lucru este deosebit de problematic în statele cu foarte puțini fact-checkeri, unde volumul știrilor potențial false și capacitatea limitată a fact-checker-ilor făceau dificilă obținerea calificativelor de la mai mulți fact-checkeri.
- Marcajele „Discutabil” funcționau doar pentru calificativul „Fals”: Unii din partenerii noștri în fact-checking folosesc mai multe calificative. De exemplu, ei pot utiliza „Fals”, „Parțial fals”, „Nedemonstrat” și „Adevărat”. Noi aplicam marcajele „Discutabil” doar pentru calificativul „Fals”, deoarece acestea erau un semnal vizual puternic, dar oamenii vroiau mai mult context indiferent de calificativ. De asemenea, se întâmplă, deși rar, ca doi fact-checkeri să ofere unui și aceluiași articol calificative diferite. Furnizarea acestei informații îi poate ajuta pe oameni să ia decizii mai informate referitor la ceea ce citesc, cred și distribuie.
În luna aprilie 2017, am început să testăm o versiune nouă a Articolelor Recomandate care apar în fluxul de știri înainte ca utilizatorul să dea click pe un link. În august, am început să postăm articolele verificate și în acest spațiu. În cadrul acestor teste, am aflat că, deși numărul click-urilor pe articolul fals nu avea legătură directă cu metoda utilizată, totuși, metoda „articolelor recomandate” a dus la mai puține distribuiri ale articolului fals decât metoda marcajelor „discutabil”. De asemenea, am primit feedback pozitiv de la utilizatorii Facebook și am văzut că limitările metodei precedente au fost depășite: este mai simplu să găsești contextul, este necesară revizuirea materialului doar de către un fact-checker, funcționează pentru mai multe calificative și nu produce rezultate nedorite pe care le poate avea limbajul categoric sau semnele de avertizare.
Metoda nouă de abordare a dezinformării în fluxul de știri
Cercetările științifice susțin ideea că postarea directă a materialelor recomandate pentru a corecta o postare ce conține dezinformare poate reduce considerabil percepțiile eronate. Am văzut în activitatea noastră că articolele recomandate facilitează accesul la articolele fact-checker-ilor de pe Facebook. Aceasta ne permite să arătăm articolele fact-checker-ilor chiar și atunci când calificativul nu este „Fals”: dacă fact-checker-ii confirmă faptele dintr-un articol, noi arătăm și acest lucru. În plus, articolele recomandate permit ca informația verificată să fie arătată chiar și atunci când un singur fact-checker a examinat un articol. Reducerea numărului de fact-checkeri necesar pentru a valida un articol permite mai multor oameni să vadă această informație crucială imediat ce un fact-checker marchează ceva ca fiind fals. Și deoarece oamenii deseori nu cunosc cine sunt fact-checker-ii, noi am marcat fiecare fact-checker pentru ca oamenii să poată identifica mai rapid sursa.
Chiar dacă am făcut multe schimbări, am păstrat și cele mai bune aspecte ale metodei anterioare. Ca și mai înainte, imediat ce aflăm că un articol este considerat discutabil de către fact-checkeri, expediem o înștiințare utilizatorilor care l-au distribuit deja. Atunci când cineva distribuie acest conținut mai departe, apare un scurt mesaj care explică faptul că în legătură cu articolul respectiv există informații suplimentare. Aplicarea unui limbaj imparțial și non-critic ne ajută să creăm produse, care se adresează oamenilor cu diferite puncte de vedere.
Am păstrat cele mai bune aspecte ale metodei anterioare, inclusiv notificările pentru conținutul distribuit, care este marcat ulterior de un fact-checker
Atunci când oamenii navighează în fluxul de știri și văd un articol suspect postat de un contact îndepărtat sau de un autor necunoscut, ei trebuie să aibă contextul pentru a decide dacă pot să citească, să creadă sau să distribuie articolul respectiv. Pentru noi, autorii acestui produs, elaborarea unor soluții în susținerea cititorilor de știri este o responsabilitate pe care o luăm în serios. Vom continua să depunem toate eforturile în această direcție prin testarea abordărilor noi, îmbunătățirea celor existente și colaborarea cu experții în privința dificilei probleme a dezinformării.
Sursa: https://medium.com/facebook-design/designing-against-misinformation-e5846b3aa1e2
