Ro
En
Рy
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a hotărât că au fost încălcălcate prevederile art. 10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului în cazul jurnalistei Ilza Nagla, de la care poliţia letonă a confiscat dispozitive de stocare a datelor ca să afle sursa ei de informare în urmă cu trei ani.
Ilza Nagla lucra în 2010 pentru postul național de televiziune Latvijas televīzija (LTV), fiind producătoarea programului de știri investigative „De Facto”. În acea perioadă o sursă anonimă a anunţat-o despre breşele în sistemul de securitate a datelor administraţiei publice de finanţe, care permiteau să fie accesate informații despre venitul, plata de taxe și date personale ale oficialilor, persoanelor private și companiilor.
Astfel, jurnalista a informat publicul despre acest incident în emisiunea sa, nu înainte de a avertiza și administrația publică a finanțelor.
După apariţia mai multor informaţii postate de sursa anonimă pe Twitter, poliţia a percheziţionat casa jurnalistei ca să afle identitatea acelei persoane.
Ulterior, Ilza Nagla a fost audiată de organele de drept şi i s-a cerut să numească sursa. Ea a refuzat, făcând trimitere la prevederile legale și s-a plâns la CEDO de faptul că a fost obligată de autorități să dezvăluie informații.
Curtea a hotărât că poliția letonă a percheziționat fără suficient temei locuința jurnalistei, iar confiscarea dispozitivelor de stocare a datelor ridică problema libertății de expresie a jurnalistului. CEDO i-a dat câştig de cauză femeii şi a obligat Guvernul să-i achite 10.000 euro cu titlu de daune și 10.000 euro cu titlu de cheltuieli de judecată.
Întrebat despre acest caz, președintele Centrului de Resurse Juridice, Vlad Gribincea, a spus că, în comparație cu Letonia, legislația din Moldova este foarte dură. O solicitare asemănătoare din partea autorităților moldovenești poate avea loc doar după ce este pornit dosar penal și doar dacă infracțiunea este una gravă sau deosebit de gravă, a spus avocatul. „Adică nu poți oricând să soliciți de la jurnaliști să-și divulge sursa,” a explicat acesta.
Pe de altă parte, el a precizat că procurorii moldoveni au alte metode de a afla sursele jurnaliștilor. „Ei fac ceva mai simplu. Ei fac percheziții și ridică hard-urile,” a completat Gribincea.
În legătură cu suma de 10.000 de euro oferită cu titlu de despăgubiri, avocatul a spus că mărimea compensației este relativă. „Dacă vorbim de libertatea de exprimare, atunci esența nu este în mărimea compensației, ci este vorba de un principiu bătut în cuie prin hotărârea Curții.”
Sursa foto: https://secure.flickr.com/creativecommons/
