Marea întrebare a conferinței media de la Postdam: Mass-media distruge Europa?

Jurnaliști de top și experți în politici europene au încercat, la ediția de anul acesta a uneia din conferințele M100 Sanssouci Colloquium, să răspundă la o întrebare care s-a infiltrat în gândurile multor europeni: Mass-media distruge Europa? Angela Merkel costumată în Hitler, Wolfgand Schauble portretizat drept Gollum din Stăpânul Inelelor, grecii și eșecul lor care a afectat întregul continent, italienii pasivi și trândavi - aceasta este imaginea Europei dacă ne uitam la articolele apărute în presa europeană în ultimii ani, spun organizatorii conferinței. Nu mai există ideea unei Europe unite și prietenoase cu vecinii săi. Experții adunați joi la Postdam au încercat să afle dacă încrederea oamenilor în conceptul de Uniune Europeană a scăzut drastic și din cauza mass-mediei sau dacă aceasta nu face altceva decât să oglindească părerile cetățenilor.

Moderatorul dezbaterii a fost Tim Sebastian, cel care a inițiat emisiunea BBC “HARDtalk” și care s-a specializat în ghidarea discuțiilor aprinse și aprofundate. La eveniment au participat Anna Diamantopoulou (fost eurocomisar grec și actual președinte al Rețelei pentru Reformă în Grecia și Europa), Simon Jenkins (fost editor al London Times, actual editorialist la The Guardian), Tomasz Lis (redactor-șef al Newsweek Polska), Annalisa Piras (co-fondator Euronews), Ines Pohl (redactor-șef Taz, Germania) și Xavier Vidal-Folch (director asociat al cotidianului El Pais, fost președinte al Global Editors Network). Jurnaliștii și experții invitați la dezbatere și-au exprimat de multe ori păreri energice, susținute de argumente.

"Rolul mediei nu este să spună că un lucru este minunat. Dar măcar să ne spună care sunt alternativele! (...) Trebuie să facem jurnalism bun și minuțios, în ciuda temerilor populiste", a spus Ines Pohl, ridicând una din cele mai mari probleme discutate: tendințele naționaliste ale mass-mediei în acoperirea subiectelor legate de Europa. Aici, potrivit participanților la eveniment, se remarcă mai ales Marea Britanie, unde euroscepticismul este foarte răspândit, presa învinovățește politicile monetare ale UE pentru criza economică, iar politicienii și bancherii din centrul financiar al Londrei (City of London) se gândesc în primul rând la salvarea economiei și a companiilor britanice, nu la salvarea Europei din care fac parte.

"Nu este treaba mea să fiu prietenos. Urăsc oamenii care critică populismul, de parcă acesta nu ar avea ce să caute într-o democrație. Instituțiile media au devenit ineficiente, birocratice, egoiste și corupte. Singurul <check and balance> (n.r. concept referitor la faptul că, într-o democrație, puterile în stat trebuie să se tragă una pe alta la răspundere pentru a preveni exacerbarea influenței uneia din ele) în Europa a rămas interesul național, iar acesta a ajuns în prim-plan în media. Nu este treaba presei să contracareze asta, ci să continue să aibă o atitudine profund sceptică față de putere", a răspuns Simon Jenkins, care a subliniat că, de altfel, ziarul la care lucrează nu este deloc anti-UE. Editorialistul a fost de părere și că nu există mass-media ca întreg în ziua de azi, ci diferite tipuri de instituții cu scopuri și roluri foarte specifice. El a insistat că ziarele care publică materiale în care se evidențiază elemente naționaliste în relația statelor cu Europa "reflectă piața" și mentalitatea publicului lor.

La rândul său, fostul comisar european Anna Diamadopoulou a criticat media pentru că nu prezintă informații autentice despre UE și practică un jurnalism de proastă calitate. "Jurnalism facil, leneș, sub pretextul că trebuie să punem puterea sub semnul întrebării. Ei (n.r. jurnaliștii) aleg ținte ușoare și dau lovituri previzibile. Când văd că nu pot să aducă o alternativă serioasă, distrug ceea ce au construit alții", a spus aceasta, referindu-se la influența pe care o are mass-media asupra nivelului de încredere al cetățenilor în UE.

Polonezul Tomasz Lis a apreciat că instituțiile media se află într-o continuă luptă pentru supraviețuire și că sunt obligate să-și vândă cât mai bine produsele. Cât despre întrebarea dacă presa distruge Europa, el a fost de părere că articolele în care Bruxelles-ul este atacat nu vând atât de bine precum se crede. "O știre de succes ar fi aceea în care se anunță că primim 20 de milioane de euro finanțare europeană", a glumit acesta.

În ceea ce privește responsabilitățile presei, Simon Jenkins și-a exprimat opinii foarte puternice. "Toată viața mea am auzit că jurnaliștii ar trebui să fie mai responsabili. Eu cred că singurul lucru pe care un jurnalist trebuie să-l facă este să nu tacă. Singurul lucru care ucide o dezbatere este tăcerea. (...) Jurnaliștii trebuie să vorbească, să vorbească și să tot vorbească, chiar dacă uneori o fac iresponsabil", a subliniat Jenkins. Colega sa din Germania, Ines Pohl, l-a contrazis spunând că mass-media are totuși puterea să distrugă încrederea publicului în anumite concepte europene. "Nimeni nu crede asta. Europa are puterea să distrugă încrederea publicului", a afirmat Jenkins.

Xavier Vidal-Folch de la El Pais a susținut că întregul proces de a da vina unii pe alții este un stereotip și trebuie îndepărtat. "Singura problemă reală este cum să împărțim responsabilitățile și să acționăm împotriva crizei (n.r. financiare). Este un miracol că aceasta nu a distrus Uniunea Europeană", a spus acesta, subliniind că dacă Europa a rezistat până acum, este un semn că ar trebui să rămână unită.

Co-fondatoarea Euronews, Annalisa Piras, a subliniat și ea că este foarte ușor să căutăm un țap ispășitor pentru scăderea încrederii populației în UE și că progresul trebuie să vină prin educație și informare. "În școlile primare din Italia, copiii învață cum funcționează democrația în țara lor și cine o conduce. Însă niciodată de-a lungul educației lor nu li se spune un cuvânt despre UE", a arătat aceasta.

Expertul spaniol, Xavier Vidal-Folch, a adăugat că oamenii trebuie învățați să nu își pună întotdeauna interesul național înainte de orice. Acesta este și testul pe care trebuie să-l treacă o presă populistă dacă nu vrea să devină isterică, a spus Vidal-Folch. "Cititorii sunt oameni inteligenți. Nu vă concentrați pe interese naționaliste dacă se întâmplă ceva mai important la nivel internațional", și-a îndemnat acesta colegii.

La finalul celor două ore de dezbateri, concluzia participanților a fost, potrivit lui Ines Pohl, că întrebarea conferinței este greșit pusă, iar problema mult mai complexă și interconectată. În urma unui vot în rândul spectatorilor din sală, 26 de persoane au fost de părere că presa nu este responsabilă pentru distrugerea încrederii oamenilor în Europa, iar opt au crezut că, din contră, are o influență negativă.

Forumul M100 Sanssouci Colloquium a fost inițiat în 2005 de un grup de experți media și persoane publice când Postdam a intrat în cursa pentru a deveni Capitala Culturală Europeană a anului 2010. Conferințele au loc timp de mai multe zile, în fiecare an, în Parcul Sanssouci din orașul german, în cadrul Săptămânii Media. Denumirea "M100" vine de la numărul persoanelor invitate să vorbească la eveniment în fiecare an.

sursa foto: Facebook M100 Sanssouci Colloquium