În Spania a intrat în vigoare „Legea căluşului”

Din 1 iulie curent, în Spania a intrat în vigoare o lege nouă privind siguranţa cetăţenilor, supranumită de critici  „Legea Călușului”, din cauza că ar limita un șir de forme de întruniri publice. Impactul legii se resimte mult mai acut pe fundalul protestelor continue împotriva măsurilor de austeritate bugetar-fiscală, desfășurate în ultimii trei ani, când a luat amploare inițiativa „Asediaţi Congresul!”, informează elpais.com și aljazeera.com.

Autorii legii, reprezentanții Partidului Popular, afirmă că legea îi va proteja pe cetăţeni şi că  „manifestațiile se vor desfășura într-o atmosferă mai liberă, deoarece va fi asigurată protecția protestatarilor de elementele violente”. Totuşi, legea extinde împuternicirile organelor de ordine, atribuindu-le dreptul la sancţiuni administrative, care până acum puteau fi acordate numai de către instanţa de judectă, ceea ce face ca opoziția să acuze Guvernul de instituirea unui „stat polițienesc”.

Potrivit legii, acțiunile de protest desfășurate în faţa clădirilor Congresului, Senatului și sediilor organelor de administraţie publică  locală vor fi calificate drept „perturbări grave ce pun în pericol securitatea cetățenilor”, chiar dacă în momentul desfășurării acțiunilor respectivele organe legislative se vor afla în concediu. Legea a fost adoptată în pofida protestelor din partea opoziţiei şi a societăţii civile.

Totodată, Legea cu privire la siguranța cetățenilor prevede sancțiuni pentru "utilizarea neautorizată a imaginilor sau informațiilor de ordin personal sau profesional" ce țin de reprezentanții organelor de drept și ar putea „pune în pericol securitatea lor personală sau securitatea familiilor lor, securitatea zonelor protejate sau succesul intervențiilor forțelor de ordine”. Fotografierea, filmarea sau publicarea fotografiilor cu imagini din cadrul operațiunilor desfășurate de poliție poate constitui, de asemenea, o infracțiune.

Mai mult, conform noii Legi, forțele de ordine vor putea impune amenzi în cazurile de rezistență pașnică și acțiuni de protest, atunci când participanții la întrunirile și demonstrațiile desfășurate în locuri publice vor refuza să plece, pentru a respecta ordinele emise de „autoritățile abilitate”.

Până şi un mesaj scurt publicat pe rețeaua „Twitter” poate deveni subiectul unui caz penal, atunci când conține un hashtag care face referire la un eveniment politic neautorizat de organele abilitate. Astfel, comunicarea pe rețelele de socializare a devenit o activitate potențial incriminabilă. „Amnesty International” a atras atenţia asupra acestui lucru, menționând că publicațiile jurnaliștilor și utilizatorilor individuali ai rețelelor sociale au contribuit de multe ori la elucidarea cazurilor de aplicare excesivă a forței de către polițiști.

Jurnaliştii spanioli susţin că noile prevederi legale vor afecta activitatea instituțiilor media, precum și libertatea de exprimare. La fel, reprezentanții organizației internaționale "Greenpeace" sunt de părerea că poliția va avea mână liberă în luarea unor decizii arbitrare.