Ro
En
Рy
Algoritmii unor platforme tehnologice în prezent iau în considerare încrederea publicului și calitatea contentului de știri – ca răspuns la cerințele politicienilor și consumatorilor media, care vor să fie siguri că informația oferită este veridică.
Schimbările respective nu pot fi considerate deocamdată stabile și de amploare. „Revoluția digitală” și-a făcut efectul – a fost pierdută încrederea editorilor și cititorilor. Potrivit Reuters Institute, în mai multe țări încrederea consumatorilor față de știri rămâne îngrijorător de redusă. De multe ori acest lucru este explicat prin nivelul înalt de polarizare în domeniul media și de presiunile politice. De adăugat aici și îngrijorarea legată de știrile false și interesul către știrile respective alimentat de politicieni.
În domeniul business-ului se atestă îngrijorarea legată de micșorarea publicității online și pentru presă și acest lucru nu poate fi compensat nici de creșterea veniturilor asigurată de către cititori. New media, care inițial au fost create drept media digitală, au suferit din cauza schimbării algoritmului Facebook și apariția internet-companiilor pe piața publicității de pe internet.
Rețele de socializare: o schimbare de 180 de grade
În ultimii ani rețelele de socializare avansau categoric de pe pozițiile sursei de știri. Însă recent lucrurile s-au schimbat. Utilizatorii încetează să perceapă Facebook-ul ca pe o platformă de știri (42% - în 2016, 36% - în 2017) și o astfel de tendință se observă nu doar în SUA, în care opinia publică a fost scandalizată de știrile false în timpul campaniei electorale. Un trend similar este sesizat și în alte țări. În mare acest lucru este influențat de schimbarea algoritmilor Facebook. Totodată, aplicațiile WhatsApp, Instagram și Snapchat înregistrează o dinamică pozitivă.
Utilizatorii obosiți de știrile neveridice și discuțiile interminabile de pe Facebook, migrează către alte platforme – mai comode și mai sigure. În consecință, mai multă comunicare are loc prin intermediul Messenger, deoarece ele îți oferă mai multă siguranță că vorbești cu oameni reali. Mai ales, platformele de chat messenger sunt populare în țările cu regimuri autoritare, de exemplu în Turcia.
Încredere față de media
Potrivit Edelman Trust Barometer, scade în general încrederea în instituții, inclusiv în instituții media. Nivelul încrederii în știri în general constituie 44%, în știrile din motoarele de căutare – 34%, în știrile de pe rețele de socializare – 23%. Instituțiile media în care consumatorii au cea mai mare încredere (51%) sunt cele mai des citite de către cititori.
Cel mai mare nivel de încredere față de știri este atestat în Finlanda și Portugalia (62%), cel mai jos în Coreea de Sud (25%).
Publicul alege altă cale
Accesul direct către sursa de informare este ales de către 32% de respondenți, în timp ce majoritatea (65%) preferă să intre pe „ușa din spate”. Ei consumă știrile prin motoare de căutare, rețele de socializare, distribuite prin poștă, aplicații mobile și agregatoare de știri.
Atitudinea față de știrile false
Atitudinea față de știrile false și neveridice este destul de complicat de evaluat deoarece terminologia din acest domeniu este destul de confuză, iar subiectul foarte politizat. Totodată, sondajul arată că 54% dintre respondenți sunt îngrijorați și foarte îngrijorați de veridicitatea informațiilor în cazul știrilor online.
Responsabilitatea pentru conținut
În general, respondenții consideră că organizațiile media și jurnaliștii sunt responsabili (75%) pentru filtrarea contentului. Consumatorii sunt de părere că întreprinderile tehnologice, cum ar fi companiile Google și Facebook, ar trebui să aplice mai multe măsuri în lupta contra dezinformării.
Totodată, în unele țări responsabilitatea pentru lupta cu știrile false este pusă în seama statului.
Unde se plătește pentru știri
Potrivit sondajului Reuters Institute, grecii se numără printre cei care preferă cel mai mult contentul gratis și fără publicitate agresivă. În Grecia este înregistrat cel mai înalt nivel de utilizare a aplicațiilor de blocare a publicității (42%) și cea mai joasă cotă a celor care plătesc media-online pentru content (6%).
Cele mai bune poziții la acest capitol (paywall) sunt înregistrate în țările scandinave, unde sunt puțini editori, iar publicul este foarte atent la abonare. De exemplu, în Norvegia pentru știrile online 30% dintre consumatori plătesc prin această metodă, în Suedia – 26% și în Finlanda – 18%. Vorbim despre abonamente, cotizații de membru, donații și plata pentru articolele separate.
Criza modelului actual de publicitate
Vânzarea publicității rămâne principala sursă pentru mai multe companii media. Însă atitudinea față de acest model a fost subminată din următoarele considerente: eficiență slabă, fraudă și creșterea îngrijorării consumatorilor în legătură cu pericolul față de viața privată.
După o pauză, anul trecut popularitatea aplicațiilor de blocare a publicității din nou a început să crească. În general, astfel de aplicații sunt utilizate de către 27% din utilizatori (10% utilizatori de smartphoane, 14% de utilizatorii planșete și 31% de utilizatorii calculatoare). Cel mai mic procent este atestat în Coreea (13%), iar cel mai mare, cum am și menționat mai sus, în Grecia.
Sursa: sostav.ru
