Cum ne apărăm de Fake News sau Știrile Mincinoase?

Vestitele Fake News au devenit ele însele subiect de știri după alegerile din America. Victoria lui Trump este atribuită de o bună parte din americani știrilor false despre Hillary Clinton promovate, potrivit presei americane, de Rusia. Știri care spuneau, printre altele, că Hillary Clinton este grav bolnavă sau că este în fruntea unei rețele de pedofili. Știri false nu sunt numai în America. Și la noi sunt destul site-uri care scriu că romanii au învațat latină de la daci sau că pe diverși munți, aterizează OZN-uri. Subiecul știrilor false a fost dezbătut recent la Bucharest Forum, organizat de Institutul Aspen și care a avut printre invitați, jurnaliști de la CNN și Fox Business.

Jurnaliștii vorbesc despre Fake News de mulți ani, înainte ca Trump să fie președinte. Fiecare jurnalist pasionat de meseria sa și care respectă etica breslei, știe cum să se ferească de manipulare și cum să detecteze minciunile din orice media, tradițională sau social media. De ani de zile există o dezbatere blogger versus jurnalist, de exemplu. Oricine poate scrie astăzi un text, dar nu oricine își dă seama că textul său, odată în public, înfluențează opiniile oamenilor. Foarte rapid după net, au apărut rețelele de socializare unde, orice îți trece acum prin cap, ajunge instantaneu în toate colțurile globului. Oamenii se gasesc unii aproape de ceilalți imediat, însă nu mai există filtru între cine scrie și cine citește. Manipularea opiniei publice nu a fost niciodată mai ușoară. Unii au înțeles acest lucru și o practică în scopuri obscure de multe ori. Ce se poate face? Samuel Burke, business and technology correspondent la Londra pentru CNN crede că rețele sociale trebuie să-și schimbe modul de operare.

„Cred că lupta împotriva știrilor false este mult mai ușoară decât crede lumea, sau cel puțin lupta împotriva propagării lor. Ar fi bine dacă Facebook, Twitter sau Google, cele mai mari platforme pe care oamenii care fac știri false, publică aceste știri ca ele să ajungă la cât mai multă lume, dacă aceste platforme decid să menționeze nume autorului. Măcar atunci când e voreba de un post platit, dacă ar spune: iată, această poveste este plătită și promovată de X, atunci văd dacă postul a fost pus de o persoană cu un nume rusesc sau dacă CNN îl promovează. Și așa pot spune: în regulă, aceasta este o sursă legitimă, o instituție de media cunoscută și de încredere. Pot vedea dacă e vorba de un individ. Poate e rus sau poate e american, cel puțin îmi fac o idee. Facebook vrea să întroducă instrumente prin care să spună: această poveste a fost analizată de experți în domeniu și ei cred că este legitimă,” spune Samuel Burke.

Liz Claman este prezentatoare la Fox News. A lucrat ca reporter și prezentator pentru majoritatea marilor televiziuni din America și spune că acum, în epoca internetului și a rapidității, jurnaliștii trebuie să verifice foarte drastic orice informație le este adusă la cunoștință, chiar de surse foarte credibile.

„Ca jurnalist, astăzi sunt jurnalist de afaceri, dar am fost reporter și prezentator ani de zile și, ca reporter, am fost instruită să nu merg niciodată, dar niciodată cu o singură sursă. Trebuia să am neapărat o a doua sursă sau o a doua confirmare și, de preferat, o a treia. De ce? Pentru că persoana care ți-a vândut un pont sau o exclusivitate este, la rândul ei într-o situație conflictuală. Poate că este un prieten bun de-al meu, poate am avut încredere în el timp de 10 ani, dar e foarte posibil ca acest prieten să aibă propriul său motiv să îmi vândă pontul. Așa că anticipez și găsesc alte surse care cel puțin să confirme. Iar eu, ca jurnalist care vrea să fie respectat de colegii săi jurnaliști, aleg mereu două surse. Și, dacă nu pot confirma povestea, atunci nu difuzez nimic,” afirmă Liz Claman.

Liz lucrează așadar pentru Fox Business, entitate diferită de Fox News, dar parte a aceluiași grup. Fox este televiziunea cea mai apropiată de Donald Trump, adesea criticată pentru felul părtinitor și interpretările cu semn de intrebare pe care le dă informației. Liz ține să sublinieze că nu lucrează pentru Fox News și că: „Știrile false pot fi și greșeli pur și simplu care trebuie corectate. New York Times are pe pagina 2 în stânga jos o listă de erate. Uneori sunt greșeli mici, alteori mari. Într-un articol recent privitor la președintele Trump și Coreea de Nord, New York Times a citat greșit poziția unui general. Deci și New York Times, o sursă foarte credibilă, mai trebuie să corecteze. Cu Fox News vorbim mai mult despre poziția pe care o adoptă sau de filtrul prin care privesc informația. E în regulă să analizeze înformația printr-un filtru mai conservator, acest lucru nu e neapărat fake news. Dar orice poate fi întors și înterpretat așa încât se schimbă întreaga înțelegere a poveștii. Și au fost multe exemple în acest sens unde NBC sau CNN vede povestea într-un fel, iar Fox News dintr-un unghi total diferit. Acesta nu e neapărat ceea ce numim fake news. Fake news este știre, informație incorectă, nu felul în care tu le judeci. Cand faptele relatate sunt nereale, greșite atunci vorbim de știri false. Știm că Rusia e un mare promotor de știri false prin posturi pe Twiter și pe diverse site-uri.”

Miliarde de oameni au acces la media și la rețelele de socializare unde informația umblă nefiltrată. După rolul marilor platforme în identificarea conținutului fals, poate utilizatorul de rând să se apere de manipulare? Soluții există, spune jurnalistul CNN, Samuel Burke.

 „Oamenii pot alege ce să citească, dar trebuie să le dăm instrumentele cu ajutorul cărora pot lua decizii. Multă lume în America vorbește acum din ce în ce mai mult despre o educație privind informația, știrile. Sunt atat de multe platforme acum... Înainte puteai citi știrile și știai dacă e corect sau nu. Poate citeai opinii de stânga sau de dreapta și acestea erau diferite. Acum se vorbește despre educație privind știrile la școală poate chiar de la o vârstă fragedă. Așa cum îi învățăm pe copii matematică sau să citească și să înțeleagă sensul lecturii ca apoi să dea teste, de ce să nu-i învățăm despre știri? De exemplu, îi putem învăța să verifice adresa site-ului pe care au găsit o anumită înformație: este vorba despre cnn.com sau cnn.co? Grafica pe care o vezi, este grafica normală folosită de CNN? Asta nu înseamnă că oamenii trebuie să citească presă mainstream pentru că numai aceasta are dreptate, pur și simplu le dai instrumentele să disecte, să descifreze și să învețe să ia decizii,” spune Samuel Burke.

Așadar mare atenție la ce citiți pe internet, la ce auziți și ce repetați. Sfatul nostru cel mai simplu de pus în aplicare este să verificați dacă aceeași informație citită pe net a fost difuzată de mai multe surse precum ziare cunoscute, televiziuni, radiouri și agenții de presă. Ceea ce scriem și spunem nu ne influențează numai pe noi, ci pe toți cei din jurul nostru. 

Sursa text si foto: http://m.rfi.ro