Ro
En
Рy
Steven Ellis, consilier principal al International Press Institute (IPI) pe probleme de libertatea presei, a arătat că presa joacă rolul unui "câine de pază" pentru ca politicienii să fie ținuți sub control, în condițiile în care, a adăugat Ellis, politicienii au uneori tendința de a-și folosi atribuțiile pentru a submina această capacitate a presei.
El a vorbit inclusiv despre agresiuni fizice la adresa jurnaliștilor, precizând, însă, că există și alte pârghii prin care politicienii pot acționa împotriva presei.
"Sunt și modalități indirecte prin care politicienii pot să submineze rolul presei de a cere socoteală politicienilor pentru ce fac. (...) Aceste lucruri se petrec nu doar în democrații în dezvoltare, ci și în democrațiile bine consolidate și am văzut acest lucru în ultima perioadă", a explicat acesta.
De asemenea, el a vorbit despre subminarea credibilității în fața cititorilor sau subminarea capacității ziariștilor de a-și desfășura munca, ca mod de acțiune împotriva presei.
În context, Steven Ellis a arătat că jurnaliștii pot critica inclusiv deciziile judecătorilor.
"Singura constrângere pe care o văd eu în privința criticării unui proces se referă la juriu, dar în ceea ce privește judecătorul sau procurorul nu există asemenea constrângeri referitoare la libertatea de expresie a jurnalistului", susține consilierul principal al IPI pe probleme de libertatea presei.
Condițiile de lucru ale jurnaliștilor au fost un alt subiect abordat în cadrul dezbaterii. Referitor la această temă, Renate Schroeder, directorul Federației Europene a Jurnaliștilor, a exprimat opinia că în România condițiile de lucru ale jurnaliștilor se înrăutățesc, context în care apar din ce în ce mai mulți freelanceri. Ea a arătat, însă, că în Balcani există situații de jurnaliști care nici măcar nu sunt plătiți, nu au contracte de muncă.
Mitja Mersol, jurnalist din Slovenia, a adus în discuție un alt aspect, spiritul critic în mass-media. El a punctat faptul că, deși politicienii încearcă să-și impună agenda prin conferințe de presă, dictând în acest mod ceea ce doresc să apară în mass-media, jurnalistul nu trebuie să aibă aceste conferințe ca singură modalitate de lucru. Mersol este de părere că se transmite prea mult "cuvânt cu cuvânt" către public ceea ce se întâmplă în viața politică.
La dezbateri au avut intervenții și jurnaliștii români. Adrian Ursu, de la Antena 3, a pus accentul pe "dispariția jurnalistului". Ursu a arătat că jurnalistul își pierde din "consistență" și "credibilitate", motivul fiind, în opinia sa, relația presei cu lumea politică.
Un alt jurnalist român, Patrick Andre de Hillerin, de la publicația "Cațavencii", a adus în discuție ceea ce el a numit "corupția din presă". În acest context, el a afirmat că între mass-media și politică există "un pact tacit, o complicitate" în ceea ce privește refuzul de a transparentiza finanțările care se fac în campania electorală.
Dezbaterile au scos în evidență o altă problemă a jurnalismului, și anume audiențele. Cătălin Striblea, jurnalist la România TV, a subliniat că audiențele reprezintă un factor de presiune pe jurnaliști în dorința acestora de a-și face meseria.
Evenimentul a fost organizat de SEEMO în parteneriat cu Academia Internațională — Centrul Internațional Media (IA-IMC) și cu Organizația de PR pentru Europa Centrală și de Sud-Est (SECEPRO), Agenția Națională de Presă AGERPRES fiind printre partenerii locali, alături de alte instituții media și de reglementare.
AGERPRES/(AS — autor: Cătălin Alexandru, editor: Florin Marin)
Foto: (c) MIHAI POZIUMSCHI / AGERPRES FOTO
http://www.agerpres.ro/
