Ro
En
Рy
Hărțuirea, arestările și atacurile asupra jurnaliștilor au devenit o rutină pentru jurnaliștii care lucrează în Belarus în cele aproape trei luni de la alegerile prezidențiale din 9 august, susține Volha Siakhovich, în articolul semnat pentru Index on Censorship. La toate acestea, potrivit ei, se adaugă lipsa accesului la Internet, devenind clar de ce cei care „scriu despre protestele din țară, de când Alexandr Lukașenko a câștigat ce de-al cincilea mandat în calitate de președinte, contestat de multă lume, activează în condiții extrem de dificile”.
Conform datelor Asociației Jurnaliștilor din Belarus, în perioada 9 august - 1 noiembrie, au fost înregistrate peste 310 cazuri de arestare a jurnaliștilor bieloruși și străini pentru activitatea lor. Din numărul acestora, există peste 150 de cazuri când jurnaliștii au petrecut mai mult de trei ore în secțiile de poliție. În 60 de cazuri, jurnaliștii au raportat că au fost supuși violenței în procesul de muncă, în timpul reținerii și după. Inclusiv au fost înregistrate unele cazuri de tortură. „În ciuda faptului că, potrivit legislației bieloruse, jurnaliștii au mai multe drepturi, aceștia nu sunt protejați însă de abuzuri, ci sunt ținta acțiunilor intenționate ale poliției și forțelor speciale. În timpul reținerilor, majoritatea jurnaliștilor purtau veste cu însemnul presei, aveau ecusoane și legitimații de presă”, remarcă Volha Siakhovich.
Experta mai semnalează faptul că organele de drept nu investighează cazurile de reținere arbitrară a jurnaliștilor și că, până în prezent, nu a fost pornit niciun proces penal în baza plângerilor reprezentanților mass-media în privința acțiunilor violente ale poliției în raport cu presa. Potrivit ei, Comitetul de anchetă tergiversează la nesfârșit examinarea faptelor în astfel de cazuri.
„Astfel, impunitatea pentru cazurile de hărțuire a jurnaliștilor a devenit o normalitate pentru Belarus în perioada postelectorală. Mai mult, activitățile lor profesionale legate de reflectarea protestelor au servit și drept motive pentru urmărirea judiciară”, mai spune Volha Siakhovich. Aceasta a precizat că, din ziua alegerilor până la 1 noiembrie, aproximativ 60 de jurnaliști care au reflectat protestele au fost acuzați că ar fi participat la mitinguri ilegale. Din cauza aceasta, unii dintre jurnaliști au fost arestați (stând în arest de la 3 până la 15 zile), iar alții amendați.
Și jurnaliștii străini au fos supuși unor sancțiuni speciale. În cazul a cel puțin 50 dintre jurnaliștii străini li s-a interzis intrarea în Belarus după alegeri. Angajaților de la circa 19 instituții media străine li s-au luat acreditările, iar toți cei care erau cetățeni străini au fost deportați din Belarus. La 2 octombrie, Ministerul de Externe a revocat toate acreditările emise anterior pentru jurnaliștii străini din cauza adoptării unui nou regulament de acreditare și, din aceste considerente, toate acreditările vechi au devenit nule.
Sursa a menționat și despre decizia din luna august a autorităților, privind blocarea a peste 70 de portaluri de știri și site-uri ale organizațiilor societății civile, despre refuzul tipografiilor de stat de a tipări câteva ziare independente influente (Narodnaya Volya, Komsomolskaya Pravda din Belarus, Svobodnye Novosti Plus și Belgazeta) pe niște argumente nefondate. Aunci când două dintre ziare și-au tipărit numerele în străinătate, serviciul poștal de stat Belposhta și lanțul monopolist de chioșcuri Belsayuzdruk a împiedicat distribuirea lor, a mai spus ea.
„În ciuda la toate acestea, mass-media continuă să-și facă meseria: site-urile web blocate distribuie informații prin «oglinzi», canalele de Telegram și rețele sociale; ziarele tipărite sunt distribuite de voluntari, iar jurnaliștii ajută unul pe altul”, conchide pe o notă optimistă Volha Siakhovich.
Proteste din Belarus. Sursa foto: Maxim Șikuneț
