Ro
En
Рy
În acest an, în contextul „infodemiei” ce a luat amploare pe fundalul pandemiei de Covid-19, portalul factchekingday.com oferă jurnaliștilor mai multe recomandări pentru a nu cădea în capcana dezinformării.
2020 International Fact-Checking Day. Sursa: International Fact-Checking Network
Astfel, reporterul Ren LaForme de la organizația Poynter vine cu un set de instrumente de verificare a surselor și informațiilor despre coronavirus. Grație tehnologiilor, afirmă autorul, ne putem convinge că toată lumea este focusată pe acest subiect, și anume:
Toți scriu - Consultând platforma MuckRack Trends putem afla câte articole s-au scris la subiect de la începutul anului - peste 1,6 milioane.
Toți citesc - Instrumentul Parse.ly Currents ne ajută să concluzionăm că practic toți citesc despre coronavirus. Aceasta platformă ne spune care sunt cele mai populare noutăți în mass-media din întreaga lume.
Toți vorbesc - Putem spune că toată lumea vorbește despre coronavirus, uitându-ne pe rețelele de socializare, citind e-mailuri, vorbind cu diferite persoane. Dacă vă doriți un instrument ceva mai avansat, navigați pe CrowdTangle, o platfromă care vă ajută să căutați conținut necesar și să monitorizați rețelelele de socializare. Echipa proiectului a realizat o prezentare a datelor despre coronavirus pe rețelele de socializare din SUA.
Și jurnaliștii utilizează, la rândul lor, astfel de tehnologii. New York Times și The Washington Post au lansat buletine informative dedicate exclusiv coronavirusului. La fel face și BuzzFeed News, care a adăugat și un serviciu de mesagerie prin intermediul căruia cititorii pot pune întrebări.
Daniel Funke de la proiectul PolitFact, la rândul lui, propune un ghid cu șapte puncte pentru a nu nimeri în capcana celor care dezinformează despre infecție.
1. Studiați elementele de bază ale bolii
Care sunt simptomele? Cum se răspândește? Cu ce boli seamănă? Cu cât mai multe informații de bază aveți despre boală, cu atât mai pregătiți veți fi să depistați dezinformarea pe Internet. Consultați Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din SUA și Organizația Mondială a Sănătății.
2. Ignorați mesajele care spun că boala a fost planificată
La început este destul de dificil să identifici de unde a început vreo epidemie, mai ales dacă este vorba despre o boală nouă. Așa apar teorii ale conspirației. În legătură cu coronavirusul, unii afirmă că el reprezintă o armă biologică, că a fost creat într-un laborator sau că a fost planificat de cineva de la putere pentru a face bani. Nu distribuiți astfel de informații nedemonstrate.
3. Verificați imaginile și videoclipurile
Fiți sceptic față de imaginile sau videoclipurile care pretind că arată persoanele afectate de boală sau reacția autorităților în acest sens. Când aveți îndoieli, utilizați instrumente precum Google Reverse Image Search, RevEye și InVid pentru a găsi în ce context a apărut imaginea sau video-ul original.
4. Verificați de două ori numărul cazurilor, numărul de decese și rata mortalității
Acestea sunt datele pe care oficialii le folosesc pentru a măsura amploarea epidemiilor - și ele se schimbă zi de zi. În acest sens pot fi ușor scoase datele vechi din context sau și mai rău – să fie falsificate. Pentru a cunoaște date exacte despre numărul de persoane afectate de boală - consultați rapoartele OMS. (Iată câteva exemple pentru Coronavid-2019.)
5. Fiți precauți față de încercările unora de a reduce sau de a exagera amenințarea bolii
Epidemiile sunt adesea politizate și unii oameni vor să găsească un țap ispășitor în asemenea cazuri. Fiți atenți la afirmațiile unora care încearcă să facă legătura dintre pandemie și unii politicieni, partid sau grup de oameni, cum ar fi președintele Donald Trump, care, în mod greșit, l-a învinovăți pe Barack Obama pentru numărul mic de teste Covid-19. Epidemiile pot apărea din varii motive.
6. Nu distribuiți metodele de prevenire sau tratament fără a consulta surse oficiale
Pe măsură ce epidemia se răspândește în întreaga lume, și pe social media apar diverse tactici pentru prevenirea și tratarea infecției. Unele sunt false și periculoase - precum băutul înălbitorului; în timp ce altele pot fi inofensive, dar rezultatul final este același - dezinformare. Pentru informații veridice consultați ghid-urile OMS și ale autorităților locale de sănătate publică.
7. Căutați ceea ce încă nu se știe
Este un adevăr incomod, dar de multe ori oamenii de știință multe nu știu: detalii despre felul în care boala se răspândește, în ce moment este contagioasă etc. (Rata de deces în cazul Covid-19 este un bun exemplu a ceva care se poate schimba, dar nu putem spune cu siguranță.) Între timp, pe Internet apar informații false. Pentru a le evita, referiți-vă la ceea ce se știe despre epidemie - și căutați surse de încredere.
Directorul asociat IFCN (Rețea internațională de fact-checking), Cristina Tardáguila, ne arată cum verificarea faptelor facilitează descifrarea informațiilor despre sănătate și știință pentru a atrage o audiență mai largă. Sfaturile au fost culese la o ședință a unui grup de experți care au dezbătut inclusiv modul în care mass-media și fact-chekerii ar putea îmbunătăți munca pe care o fac atunci când comunică fapte din domeniul sănătății.
1) Furnizarea mai multor informații nu înseamnă neapărat că publicul fi de acord cu faptele
În loc ca publicul ce respinge faptele bazate pe știință să fie inundat cu multă informație, organizațiile trebuie să țină minte că auditoriul nu este omogen. Cei care comunică un fapt științific ar trebui să elaboreze strategii diferite pentru a ajunge la mai mulți oameni. Mai mult, și convingerile individuale ar trebui să fie întotdeauna luate în considerare atunci când se planifică metodele de comunicare a unui fapt științific pe care cineva nu este dispus să leaudă. Adaptarea mesajelor ar putea fi cel mai eficient mod de a-i face pe oameni să audă un anumit tip de conținut.
2) Arătați oamenilor ce se întâmplă în culise și folosiți surse cu care ei rezonează
Pentru a câștiga încrederea publicului, comunicatorii ar trebui să arate publicului cum au cercetat un anumit subiect și cum au ajuns la concluzia că ceea ce afirmă este corect sau greșit. De asemenea, este important să folosiți surse (persoane) cu care publicul rezonează.
3) Platformele ar trebui să găsească o modalitate de a evidenția sursele de încredere
Unele cercetări arată că utilizatorii rețelelor sociale dedică mult timp în încercarea de a identifica sursa unei postări. În același timp, analizele indică faptul că internauților le este dificil să diferențieze o instituție oficială de o entitate falsă - creată pentru a-i dezinforma pe oameni, ambele având denumiri asemănătoare.
4) Apelați la influenceri locali
Pentru a comunica eficient un argument științific, comunicatorii ar trebui să identifice oameni influenți pe online și să-i roage să apere faptele bazate pe știință. În acest mod, alte persoane din comunitate se vor simți mai confortabil să comenteze online și să vină în susținerea unei informații. Este vorba de efectul de domino.
Sursa foto: twitter.com/factchecknet
