Viitorul educației media

Actualul mediu politic și peisaj mass-media (atât în SUA, cât și în străinătate) este una din mizele mari pentru eforturile în domeniul educației media. În multe cazuri, există un impuls pentru inițiativele noi în acest domeniu. Creșterea gradului de conștientizare a știrilor din mass-media – cum să le creăm sau cum să le abordăm critic –ar părea a fi un lucru bun, dar, din punct de vedere al dovezilor, este incert dacă educația media poate să pregătească cetățenii ca să nu cadă pradă „știrilor false” și dezinformării.

În această cercetare prezentăm cinci recomandări generale pentru cei interesați de dezvoltarea în viitor a educației media: a) elaborarea unei definiţii coerente a peisajului mediatic, b) îmbunătăţirea colaborării interdisciplinare, c) influențarea crizei actuale în domeniul mass-media pentru consolidarea părților interesate, d) prioritizarea creării unei baze naționale de dovezi a educației mediatice, e) elaborarea unei programe pentru abordare și interpretare.

Elaborarea unei definiţii coerente a peisajului mediatic. Sarcina de a remedia ceea ce a provocat un influx de știri false și influența sa continuă a fost realizată la nivel de discipline și sectoare. Aceste eforturi trebuie combinate pentru a obține o înțelegere coerentă a problemei. În mod evident, responsabilitatea pentru accesarea informațiilor de înaltă calitate și fiabile nu se rezumă numai la o persoană, ci și la instituții, platforme tehnologice și națiuni, pe lângă alți actori. Poziționarea educației media în acest peisaj media și informatic complex poate oferi detalii mai aprofundate despre modul în care educația și formarea profesională pot fi utilizate în mod productiv pentru a îmbunătăţi implicarea responsabilă a mass-mediei.

Îmbunătățirea colaborării interdisciplinare. Lucruri fascinante și relevante, cu implicări semnificative se întâmplă dincolo de domeniul educației media. Pe lângă cartografierea mass-mediei, este necesar să fim proactivi ca să facem legătura dintre constatările din diferite discipline. În psihologia socială se găsesc cercetări valoroase în domeniul luării deciziilor, în special în ceea ce privește modul în care justificăm alegerile, chiar și atunci când suntem conștienți că acestea sunt greșite, cine este cel mai susceptibil de a supraestima competența și modul în care mințile noastre preferă „intuiția” în loc de gândirea analitică. Știința politică se ocupă de modul în care justificăm pozițiile partizane, raţionamentul motivaţional, modul în care reacțiile noastre inconștiente la indiciile vizuale ne fac să judecăm pe cei care sunt de altă părere și modul în care zvonurile se răspândesc și devin parte a valorilor și convingerilor noastre si oferă perspective asupra mecanismelor care duc la formarea alegerilor și punctele promițătoare de intervenție. Studiile sociologice privind modul în care frica ne motivează alegerile și modalitățile în care polarizarea ne influențează valorile ne pot vorbi și despre abordările în educația media, concentrându-se asupra prejudecăților interne. Studiile în domeniul comunicării analizează cine este cel mai susceptibil la teoriile conspirației, oferă recomandări pentru anihilarea formării convingerilor legate de dezinformare.

Puse laolaltă, acestea formează o înțelegere holistică a structurii peisajului media și a modului în care indivizii navighează. Aceste constatări pot augmenta inițiativele actuale în domeniul educației media prin identificarea faptului dacă instruirea poate să influențeze practica și cum să o facă mai bine.

Influențarea crizei actuale în domeniul mass-media pentru consolidarea părților interesate. Domeniul educației media poate valorifica modul în care criza știrilor false a reatras atenţia publicului asupra domeniului. Există posibilitatea de a asigura sporirea coerenței în domeniu, precum și de a fi forța motrice a colaborării multisectoriale și interdisciplinare. Acesta este un moment potrivit pentru a identifica ce cunoaștem și ce nu cunoaștem despre domeniu și care sunt lacunele. Odată cu o creștere bruscă a cercetărilor și a discuțiilor, a apărut și un progres în ceea ce privește înțelegerea motivului pentru care educația media ar putea eșua și a circumstanțelor ce contribuie la o practică de succes în domeniul educației media. În plus, este momentul potrivit pentru dezvoltarea unei baze riguroase de dovezi care să demonstreze eficacitatea educației media în pregătirea tinerilor pentru peisajele mediatice în schimbare. Este necesară o bază robustă de dovezi pentru a demonstra valoarea educației media și pentru a atrage, ulterior, resurse și sprijin politic.

Prioritizarea creării unei baze naționale de dovezi a educației mediatice. O provocare majoră cu care se confruntă educația media din SUA este natura descentralizată a școlarizării și a cercetărilor în domeniul educației media. Nu există vreun organism principal responsabil pentru desfășurarea și răspândirea studiilor privind nivelurile educației media și educația media în SUA. În timp ce membrii ambelor partide politice susțin inițiativele în domeniul educației media, acestea rămân subfinanțate și nu au o coerență națională. La evaluarea educației media în Israel, Lemish & Lemish (1997) au ajuns la o concluzie care este relevantă pentru actualul peisaj mass-media din SUA, și anume că decidenții politici au abordat mass-media din perspectiva lor ideologică și au susținut educația media în concordanță cu aceste ideologii. Provocările ce țin de ideologie, finanțare și coerență națională limitează potențialul inițiativelor în domeniul educației media în SUA.

Crearea și finanțarea unui organism național responsabil de monitorizarea eforturilor în domeniul educației media ar putea fi foarte utilă. În prezent, Regatul Unit al Marii Britanii, Canada și Australia sunt lideri mondiali în domeniul educației media, politicilor și colectării dovezilor. Oficiul de Comunicare (Ofcom) din Regatul Unit oferă un exemplu bun în ceea ce privește caracteristicile unei astfel de autorități naționale în domeniul educației media, cu anchetele sale anuale care măsoară în mod sistematic schimbările în utilizarea, educația și atitudinile mass-mediei. Ofcom servește drept o bază de date esențială pentru cercetările în domeniul educației media, cu date longitudinale care ar fi dificil de colectat altfel.

Trebuie menționat că criza actuală a mass-mediei din SUA este agravată de partizanat extrem și de o ostilitate cultivată politic față de mass-media. Este dificil să ne imaginăm cum ar arăta, la moment, un organism guvernamental axat pe educația media în combinație cu vastul deficit de finanțare a noii administrații în domeniul cercetărilor în numeroase departamente și practicile sale dubioase în publicarea cercetărilor în domeniul științei. O alternativă ar putea fi colaborarea dintre marile fundații care sunt deja implicate în această activitate. Amploarea și stabilitatea lor instituțională ar putea oferi tipul de bază de dovezi pe care Kaiser Family Foundation (2010) a început să o construiască la sfârșitul anilor '90.

Elaborarea unei programe pentru abordare și interpretare. Dependența mijloacelor de socializare și a altor forme de comunicare în rețea față de conținuturile generate de public extinde modul în care oamenii interacționează cu mass-media, prezentând noi provocări noțiunilor tradiționale a educației media. Această nouă legătură presupune o participare mai activă a persoanelor, dar și o mai mare influență a platformelor și a creatorilor de conținut media, ceea ce ne determină să punem întrebări cu privire la responsabilitate și control. Susan Benesch (2017) abordează aceste noi relații în lumina discursurilor de incitare la ură, argumentând că cadrul unic de ștergere sau „scoatere” a conținutului ofensator (adesea prioritizat în conversațiile cu tehnologi) poate eclipsa impactul pozitiv, pe care-l are încercarea de a schimba comportamentul. Aceasta poate presupune nu doar depunerea unor eforturi de a împiedica, întâi de toate, postarea unor conținuturi media problematice, ci și modul în care oamenii reacționează, provoacă, moderează sau semnalează conținutul problematic. Potrivit altor cercetări realizate de Chen-chao Tan și alții (2016) pe forumul Reddit's ChangeMyView, eforturile neoficiale de a crea acest tip de schimbare a comportamentului discursiv au un impact pozitiv – o constatare care indică valoarea educării asupra acțiunilor pozitive pe lângă interpretarea corectă.

Sursa:  https://datasociety.net/pubs/oh/DataAndSociety_Media_Literacy_2018.pdf